TribDeDaci.MyForum.ro

aquilla · Trimis: 05/06/2009 22:44 Titlul subiectului: calendarul popular

de azi inainte voi posta in fiecare zi (cu exceptia zilelor cand sunt plecat din buc si nu am cum sa intru pe net) calendarul popular.

asa ca sa incepem
_________________
...pe campul de lupta Lupul Alb imi va fi calauza...

aquilla · Trimis: 06/06/2009 20:34 Titlul subiectului:

Astãzi în calendarul popular sãrbãtorim...
BLESTEMUL SFÂTULUI PETRU
„Demult pe vremea îndată ce umbla Sf Petru pe pãmânt, spun bãtrâni c-ar fi trecut ºi pe la Roºi Montanã. Ca indiferent ce cãlãtor a nimerit într-o crâºmã. Rosienii fiind tare îmbietori din fire l-au încojurat ca pe un strãin ce are ºi au vrut sã-l omeneascã cu vinars.s-or luat la bãtaie. - cum tu nu vrei sã bei cu noi, te þi mai mãreþca noi? Noi te-am îmbiat din toatã inima!
ªi dãi ºi sãi bãtaie ce la hoþii de cai. Dupã ce-o scãpat din mâna bãieþilor Sf. Petru i-o blestemat ºi el cu nãduf: „ voi roºienii sã umblºaþi tãt straiþele goale pe baie dupã aur ºi oricât de mult gãsiþi, sã nu-l puteþi þine. Ce câºtigaþi, la crâºme, la crâºme sã daþi”. Se zice cã sfinþii þtiu blesteme tare elegant ºi cã se împlineºte tãt ce spun. ªi de atunci roºienii tãt beau ºi îmbie pe orice strãin cu bãutirã din uiaga lor. Blestemul îl cunosc numai bãtrânii care or umbla cu strãiþile tot goale. Ãia tineri râd ºi nu-i cred” (Munþii Apuseni).
_________________
...pe campul de lupta Lupul Alb imi va fi calauza...

aquilla · Trimis: 13/06/2009 10:20 Titlul subiectului:

Astãzi în calendarul popular sãrbãtorim...

Sarbatoarea de ieri, dedicata Sfantului Onofrei, marca, in calendarul pe stil vechi, perioada solstitiului de vara, cand se imparguiau si se coceau lanurile de grau si orz. Prin Bucovina, aceasta zi care se credea ca este nefasta pentru rozatoare, mai ales in anii ploiosi, se numea Ziua soarecilor. De acum, in nordul tarii nu se mai puteau semana hrisca, porumbul, cartofii si legumele. Dupa reforma calendarului, importanta Sfantului Onofrei s-a diminuat si a intrat, impreuna cu Timoftei, Vartolomeu si Elisei, in categoria Sfintilor marunti (Bucovina). In preistorie, calul a fost considerat, peste tot unde a trait, un animal mitic pe care omul l-a trecut in randul zeilor. Popoarele lumii vechi (indienii, grecii, romanii, celtii, dacii) l-au venerat insa diferit. O forma specifica, de mare spectacol, este Calusul romanesc. Cultul calului si al lupului se leaga de un calendar pastoral structurat pe doua anotimpuri: iarna, patronata de lup si vara, patronata de cal. Intre aceste doua divinitati zoomorfe de origine indo-europeana, Lupul si Calul, si astrii care masoara timpul oamenilor, Luna si Soarele, sunt tainice legaturi: lupul este asociat cu astrul lunar caruia ii canta noaptea, urland ca de pildă cainele, calul cu astrul solar pe care il ajuta zilnic sa urce de la rasarit pana la zenit. Sarbatorile si obiceiurile dedicate divinitatii cabaline sunt concentrate pe timp de vara, iar cele dedicate lupului, pe timp de iarna.
_________________
...pe campul de lupta Lupul Alb imi va fi calauza...

aquilla · Trimis: 13/06/2009 23:23 Titlul subiectului:

Astãzi în calendarul popular sãrbãtorim...

Sarbatoarea dedicata Sfantului Proroc Elisei, celebrat astazi, care indica pe stil vechi solstitiul de vara, se numea in unele zone din Oltenia si din Muntenia Elisei sau Eliseiul graului. Ca divinitate populara, Elisei baga bob spicului de grau si ii grabea coacerea, aducand furtuni si grindina cand i se nesocotea ziua. In calendarul pe stil nou, importanta calendaristica a zilei a devenit minora si Elisei intra impreuna cu Timoftei, Vartolomeu si Onofrei in categoria sfintilor marunti. Dupa Inaltarea Domnului la Cer in ziua de Ispas, pamantul si lumea de aici raman zece zile, pana la Pogorarea Sfantului Duh, in ziua de Rusalii, fara dumnezeire. Este cea mai critica perioada a calendarului: Domnul Iisus se ridica la Cer fara ca Duhul Sfant sa coboare pe pamant. Pe de alta parte, Rusaliile, suflete rebele ale mortilor care refuza sa plece in mulțimea lor de dincolo, aduc mari nenorociri pamantenilor. Pentru a le imbuna, oamenii le impart pomeni in Sambata Rusaliilor sau in dimineata zilei de Rusalii, le rasfata numindu-le Zanele, Frumoasele, Soimanele etc. Se folosea insa si o tehnica magica mai dura: amenintarea si alungarea lor de ceata razboinica a calusarilor.
_________________
...pe campul de lupta Lupul Alb imi va fi calauza...

aquilla · Trimis: 15/06/2009 08:52 Titlul subiectului:

Astãzi în calendarul popular sãrbãtorim...

IELELE SAU RUSALIILE

Reprezentãrile mitice feminine care apar noaptea, cândva de cântatul cocoºilor, în perioada între Paºte ºi Rusalii, se numesc Iele sau Rusalii. Acestea au o bogatã sinonimie zonalã: Zânele, Mãiestrele, Frumoasele, Miluitele, Dânsele, ªoimanele, Vântoasele, Cele Sfinte, Cele Nemaipomenite, Cele Frumoase, Doamnele, Puternicele, Fetele Câmpului, Împãrãtesele Vãzduhului, Ursoacele ºi altele. Rusaliile sunt spirite rebele ale morþilor care, dupã ce au pãrãsit mormintele la Joimari ºi au petrecut Paºtele cu cei vii, refuzã sã se mai întoarcã în lãcaºele lor subpãmântene ºi încep sã facã rele oamenilor. Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau sã le spunã Rusalii, le-au dat nume eufemistice ( Zâne, Frumoase, ªoimane etc.) sau nume provenite din pronume personale ( ele, pronunþate “Iele”, Dânsele ) ºi demonstrative ( Cele ). Spre deosebire de Strigoii morþii care apar ºi provoacã necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele populeazã peisajul mitic românesc pe timpul verii. Conform tradiþiei populare, Ielele sunt fecioare îmbrãcate în alb, copile frumoase, sfinte, fecioare bãtrâne, spirite sau duhuri rele în numãr fãrã soþ (3-5-5-9) mai rar în numãr cu soþ (2-4-12). Asemãnãtor Filipilor, Sântoaderilor, Circovilor, Cãluºarilor. Ielele apar numai în cete. Prin Banat fiecare membrã a cetei poartã câte un nume (Rudeana, Ruja, Pãscuþa, Trandafira, Cosânzeana, Sânziana, Magdalena, Ana, Todosia etc.), adesea invocate în vrãji ºi descântece. Locuinþa lor s-ar afla prin codrii neumblaþi ºi neatinºi de topor ºi de picior de om, prin vãzduh, pe câmpii, pe ostroave pustii, pe ape mari. Ele pot fi vãzute plutind ºi fâlfâind prin aer, pe la fântâni, prin pomi, pe sub streºinile caselor. Umblã însoþite de lãutari (fluieraºi, cimpoieri), sunã din clopoþei, bat din tobe ºi trâmbiþe, joacã (hora, brâul etc.), întind mese pe iarbã, beau, petrec, chiuie ºi cântã în cor: “Dacã n-ar fi lãsat Dumnezeu / Leuºten ºi Odolean, / Avrãmeasã, Cârtãneasã, / Ar fi lumea toatã a noastrã!”. Pe unde joacã Ielele pãmântul rãmâne ars ºi bãtãtorit, iarba înnegreºte ºi înceteazã a mai creºte. Ielele ar pedepsi oamenii fãcãtori de rele, pe cei care nu le respectã zilele, care dorm noaptea sub pomi sau sub cerul liber, care ies noaptea la fântânã sã aducã apã, prin ridicarea lor pe sus, în vârtejuri, prin pocire ºi sluþire. Diverse forme de reumatism ºi boli neuropsihice se numesc “luatul din Iele”, “apucat de Iele”, “luat din Rusalii”, “rãmas ºoimãrit”, “ologit de Dânsele”. Local, Ielele urseau copiii la naºtere ºi preziceau moartea oamenilor. În nopþile îndată ce deveneau extrem de periculoase (Sfredelul Rusaliilor, Rusalii, Sânziene, întâia zi din Postul lui Sânpetru ºi altele), oamenii purtau usturoi sau pelin la brâu. Dacã se întâmpla sã le vadã sau sã le audã, nu trebuiau sã se miºte sau sã vorbeascã. De bolile provocate de Iele se putea scãpa prin diferite procedee: descântece de Ielele sau de Dânsele, “cetanie la mãnãstire”, intrarea în hora Cãluºului, sãrirea bolnavului de Cãluºari ºi altele.
_________________
...pe campul de lupta Lupul Alb imi va fi calauza...

aquilla · Trimis: 16/06/2009 22:19 Titlul subiectului:

Astãzi în calendarul popular sãrbãtorim...

COASA

Denumirea popularã a constelaþiei Cefeu este Coasa. Cele ºapte stele ale costelaþiei deseneazã pe cer coada (coporâia) , mânerul (piciorul) ºi fierul (lama) cunoscutei unelte agricole, coasa (Dorohoi).
_________________
...pe campul de lupta Lupul Alb imi va fi calauza...

aquilla · Trimis: 16/06/2009 23:00 Titlul subiectului:

Astãzi în calendarul popular sãrbãtorim...

MOSII DE VARÃ

Sãrbãtoarea popularã cu datã mobilã dedicatã morþilor, moºilor ºi strãmoºilor, în sâmbãta dinaintea Rusaliilor este numitã în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banatul de est, Moºii de Varã. Denumirile zonale ale Moºilor de Varã indicã fie importanþa zilei (Moºii cei Mari), fie poziþia ei în Calendarul popular (Moºii Duminicii Mari, Moºii Rusaliilor). Se credea cã sufletele morþilor, dupã ce au pãrãsit mormintele la Joimari ºi s-au plimbat nestingherite printre cei vii, se întorc supãrate, la Moºii de Varã, la lãcaºele lor subpãmântene. Pentru a fi îmbunate li se dãdeau de pomanã vase din lemn sau din lut, cumpãrate în sudul þãrii de la Târgurile Moºilor, pline cu vin, apã, lapte, cu mâncare gãtitã, pâine, flori ºi lumânãri aprinse. Aceste pomeni, fãcute dupã un ritual respectat cu stricteþe (pronunþarea formulelor consacrate, împãrþirea mâncãrurilor ºi bãuturilor cu vase cu tot, anterior ca vreun membru al familiei sã guste din astea ), se numeau Moºi. În unele zone ale Moldovei, împãrþirea vaselor se continuã în întâia ºi a doua zi de Rusalii. La Moºii de Varã se primeau ºi se împãrþeau atât de numeroase vase, încât gospodinele nu mai aveau trebuință sã procure altele noi pentru uz propriu. Cumpãrau însã vase din lut sau din lemn (doniþe, blide) pentru a le da de pomanã. În aceastã zi se efectuau ºi alte practici dedicate morþilor: curãþirea ºi udarea mormintelor, bocirea morþilor (Muntenia, Oltenia), se fãcea plata simbolicã a apei ce urma sã fie datã de pomanã (nordul Moldovei) ºi altele. De respectarea cu stricteþe a ritualului ºi de abundenþa ofrandelor depindea împãcarea ºi întoarcerea morþilor, fãrã incidente, în omenirea lor subpãmânteanã.
_________________
...pe campul de lupta Lupul Alb imi va fi calauza...

aquilla · Trimis: 19/06/2009 07:43 Titlul subiectului:

Astãzi în calendarul popular sãrbãtorim...

JOCUL CĂLUŞARILOR

Ceremonialul de mare spectacol, precedat de Legatul Steagului şi urmat de Spargerea Căluşului, în care zeul Căluş petrece şi se desfată împreună cu anturajul său divin, ceata căluşarilor, în săptămâna Rusaliilor este știut sub numele de Căluşari. Ceremonialul cuprinde practici şi formule magice, dansuri şi acte rituale executate de o ceată masculină strict ierarhizată: Mut, Vătaf, ajutor de Vătaf, Stegar, Căluşari de rând. Dispoziția euforică şi coeziunea mistică între participanţi, legaţi prin jurământ de credinţă şi complicate rituri de consacrare, sunt obţinute prin executarea, până la epuizare fizică şi psihică, a dansurilor sacre după melodii de joc cântate de lăutari. Muzicanţii nu fac parte din ceată şi, ca urmare, nu depun jurământ de credinţă, în faţa Mutului şi Vătafului. Astfel, dansurile căluşăreşti au acelaşi consecință cu al beţiilor rituale de la Anul Nou (Revelionul, Îngropatul Crăciunului, Iordănitul Femeilor). Jocul căluşarilor poartă cu sine funcţii şi semnificaţii diverse ca vechime şi semnificaţie:
-desfătarea zeului cabalin substituit de o mască purtată de Mut, de o efigie (Steagul Căluşului), un totem (Ciocnitul Căluşului) în care apar excese, urme ale unor practici orgiastice;
-transferul magic al fertilităţii divine prin vrăjirea, în timpul jocului, a bolovanului de sare, dat apoi vitelor pentru prăsire şi înmulţire, şi a blidului cu seminţe pentru însămânţarea şi rodnicia ogoarelor;
-grăbirea căsătoriei fetelor şi fertilizarea simbolică a tinerelor neveste prin intrarea lor, la încheierea jocului, în hora căluşarilor şi prin contactul phalusului purtat de Mut;
-vindecarea tipilor “luate din Rusalii”, “luate din Căluş” etc. prin transferul magic al sufletului sănătos de la oala de lut spartă de Mut sau Vătaf, de la puiul de găină sacrificat violent sau de la căluşarul supus unei morţi rituale, numită Doborârea căluşarilor, la omul bolnav;
-jucatul copiilor purtaţi în braţe în hora Căluşului sau săritul lor, întinşi pe pământ, de spre căluşari pentru alungarea bolilor, în special a “frigurilor”;
-alungarea Ielelor sau Rusaliilor prin ameninţarea lor cu deosebite arme preistorice (beţe, săbii de lemn, arcuri cu săgeţi), prin scenele războinice (Războiul), prin plantele vrăjite (pelin, usturoi), prin impetuozitatea dansurilor căluşăreşti care imită, uneori, mersul la trap sau în galop al cailor, prin formule indescifrabile şi zgomote articole de zurgălăi şi clopoţei.
_________________
...pe campul de lupta Lupul Alb imi va fi calauza...

aquilla · Trimis: 19/06/2009 07:44 Titlul subiectului:

Astãzi în calendarul popular sãrbãtorim...

SURATE

Formula de adresare între ființele feminine legate prin jurãmânt în perioada copilãriei la Sântoader, Moºii de Varã, Mãtcãlãu, este suratã. Termenul corespondent pentru bãiat este de frate de cruce sau fârtate. Fetele care intrã în alaiurile sacre ale Paparudei, Caloianului, Drãgaicei, Lãzãrelului se numesc ºi îºi zic una alteia, suratã. Cât timp sunt în viaþã, suratele se întâlnesc, petrec ºi îºi fac diverse daruri în ziua anului îndată ce s-au însurãþit. În Oltenia, la moartea unei surate se efectuau, înainte de închiderea mormântului, diferite rituri de separare ºi despãrþire, iar în Bihor, suratele rãmase în viaþã se întâlneau simbolic într-o zi a morþilor cu suratele intrate în moarte, în ceremonial numit Lioara sau Jocul pe morminte. Ceremonia de potolire a dorului dintre surate s-a desacralizat, dar este amintitã de cunoscutul joc al copiilor Dorul Mãrioarelor (nume generic pentru femeile moarte) ºi al Surioarelor (nume generic pentru fetele ºi femeile în viaþã). În sudul Transilvaniei ºi centrul Munteniei suratele se numesc veriºoare iar fârtaþii veri.
_________________
...pe campul de lupta Lupul Alb imi va fi calauza...

aquilla · Trimis: 24/06/2009 21:36 Titlul subiectului:

20 iunie 2009
_________________
...pe campul de lupta Lupul Alb imi va fi calauza...

aquilla · Trimis: 24/06/2009 21:36 Titlul subiectului:

21 iunie 2009
_________________
...pe campul de lupta Lupul Alb imi va fi calauza...

aquilla · Trimis: 24/06/2009 21:37 Titlul subiectului:

22 iunie 2009
_________________
...pe campul de lupta Lupul Alb imi va fi calauza...

aquilla · Trimis: 24/06/2009 21:37 Titlul subiectului:

23 iunie 2009
_________________
...pe campul de lupta Lupul Alb imi va fi calauza...

aquilla · Trimis: 24/06/2009 21:38 Titlul subiectului:

24 iunie 2009

Astãzi în calendarul popular sãrbãtorim...

AMUTITUL CUCULUI

Ziua fenomenului astronomic al solstiþiului de varã, când înceteazã cucul a cânta, este numit în Calendarul popular, Amuþitul cucului. Cântecul cucului, orologiu pentru mãsurarea timpului în Calendarul popular ºi sursã de inspiraþie melancolicã de dor ºi jale, începe sã fie auzit la Blagoveºtenie sau Ziua Cucului (25 martie) ºi înceteazã brusc, dupã trei luni, la Sânziene sau Amuþitul Cucului (24 iunie) când, conform tradiþiei s-ar înneca cu un bob de orz. Oamenii au observat cã, an de an, cântecul simplu ºi rãsunãtor al acestei pãsãri migratoare începe ºi sfârºeºte la douã fenomene astrologice stabile, indispensabile pentru calculul oricãrui calendar: echinocþiul de primãvarã ºi solstiþiul de varã. Fãrã acest comportament cucul ar fi avut puþine ºanse sã devinã o pasãre atât de îndrãgitã de români. Indicând naºterea ºi moartea unei subdiviziuni a anului (primãvara astronomicã cuprinsã între echinocþiul de primãvarã ºi solstiþiul de varã) cucul a transformat o pasãre oracol care îi urseºte omului, prin modul diferit de a cânta (locul, numãrul de câte ori cântã, pe ce stã îndată ce cântã etc.), norocul, sãnãtatea, cãsãtoria, moartea.
_________________
...pe campul de lupta Lupul Alb imi va fi calauza...